Nu știu alții cum sunt, dar pe mine m-a crescut mama cu cartofi cu carne. Și mama nu știa prea multe pe atunci, dar cred că nici mama lui Jamie Oliver nu știa, că și el a crescut mare tot cu cartofi cu carne, se pare.

Pe cuvânt! Am văzut cu ochii mei cum găteau împreună într-o emisiune de Crăciun niște nebunii de cartofi cu carne de curcan de îți venea să mănânci televizorul.

Probabil că nici mama și nici mama lui Jamie nu auziseră de Montignac sau de diluarea sucurilor din stomac dacă bei apă la masă, dar, totuși, se pare că aparent câţiva dintre noi am crescut cu această combinație vândută ca pură erezie de atât de mulți dintre nutriționiștii auto-declarați absolvenți ai Universității Google.

Și scriu „aparent câţiva“ pentru că, deși cred că toți am crescut cu cartofi cu carne, se pare că unii au început să își ia părinții la rost că nu știau că (virgulă) cartofu’ se bate cap în cap cu carnea și că le-au nenorocit bunătate de metabolism pe care încearcă ei acu’ să o repare din răsputeri separând glucidă de proteină și bând apa la minimum juma’ de oră după ce au mâncat că să nu se dilueze sucu‘.

– Care suc??

– Unu, ăla, cum care?

Digestia amidonului din cartof începe în gură, sub acțiunea amilazei salivare, se oprește în stomac și reîncepe în intestinul subțire, sub acțiunea amilazei pancreatice, indiferent de ce alte alimente mai consumi la masa respectivă.

Digestia grăsimilor din untul și laptele din piure începe în stomac și se desfășoară în intestinul subțire, sub acțiunea lipazelor pancreatice, după ce au fost emulsionate de sărurile biliare, indiferent de ce alte alimente mai consumi la masa respectivă.

Digestia proteinelor din carne începe în stomac și se desfășoară în intestinul subțire, sub acțiunea proteazelor pancreatice, indiferent de ce alte alimente mai consumi la masa respectivă.

Și este indiferent de ce mai consumi la masa respectivă, pentru că stomacul funcționează cam ca un blender, având contracții musculare puternice, care amestecă foarte bine tot conținutul gastric.

Ideea asta că unele lucruri se digera mai devreme și altele mai târziu sau că unele lucruri nu se digeră că le-ai combinat cu nuştiuce poate fi un subiect bun de discuție la un șpriț, când te-a lăsat imaginația, dar rezultatul digestiei gastrice este chimul gastric – amestec omogen semilichid de nutrienți cu diametrul sub 0,5 mm, ce se elimină treptat prin pilor în cantități mici în intestinul subțire.

Rolul principal al stomacului este digestia mecanică.

În stomac nu putrezește și nu fermentează nimic, pentru că aceste două procese sunt realizate de bacterii, iar în stomac nu sunt bacterii.

Sau, dacă simți tu așa, că în stomacul tău propriu și personal sunt ceva bacterii, te poftesc frumușel la gastroenterolog pentru tratament de Helicobacter pylori.

Iar dacă am putea dilua sucul gastric bând apă la masă, nu am mai lua antisecretorii gastrice, ci am bea apă, la naiba cu omeprazolul.

Iar dacă te tot balonezi, evită să mănânci prea mult și respectă, te rog, repaosul alimentar între mese. Fără gustări de fructe, fără cafea, gumă sau alte ciuguleli, pentru că îți tot dereglezi hormonii de sațietate interprandială și, o dată cu ei, metabolismul și motilitatea digestivă.

Glucoza, fructoza, galactoza, acizii grași și aminoacizii sunt rezultatul digestiei intestinale, nu al celei gastrice. Iar digestia intestinală se întâmplă la fel la toți deținătorii de pancreas.

– Deci, oare, mama și mama lui Jamie consumă cartofi cu carne la aceeași masă pentru că au pancreas, organ care secretă și amilaze și lipaze și proteaze – enzime perfect capabile să digere absolut orice combinație alimentară și chiar și pancreasul în sine în caz de pancreatită acută?

– Nope, nu cred că știau toate astea.

Ci, probabil, pentru că, după o astfel de masă, se simt foarte bine si nu li se zbate niciun maţ.

P.S. Imaginea de mai sus este din cartea Biochimie Ilustrata, pe care o recomand cu drag tuturor nutriţioniştilor sau persoanelor care cred că întreaga gastronomie mondială este complet fucked up.