Efectul „La naiba!“ (tradus mai mult sau mai puțin mot-a-mot din englezescul “The What the Hell Effect”) înseamnă pe românește „Hai, lasă, mănâncă și tu că azi e… (Crăciunul, vacanță la turci, grătarul cu vecinu’, ziua soacrei, ziua nunții prietenei, ziua în care te plictisești la televizor sau ziua în care te-a enervat şefu’) …și mâine nu mai e“. La nivel psihologic și fiziologic, abuzul de droguri sau de alcool nu este diferit de abuzul de mâncare – toate având ca parte fundamentală efectul adictiv al lui „La naiba“.

Dacă faci parte din comunitatea celor care au ținut vreodată vreun fel de dietă – chiar și din motive medicale –, probabil ai simțit tentația efectului „La naiba!“. Doar că mațele tale nu sunt niște papuci în care să-ți „bagi picioarele azi, că te reapuci tu mâine de dietă!“. Mai mult ca sigur, mâine vei locui în aceleași mațe, care n-au nicio vină că ieri ai simțit o nevoie acută de decorporalizare. Motivul pentru care se numește efectul „La naiba!“ și nu doar „La naiba!“ este că efectul în sine este problema și nu nepoliticoasele cuvinte. Iar efectul faptului că azi accepți să-ți bagi picioarele în ea de dietă este că nu-ți bagi picioarele în ceva exterior ție, ci în metabolismul tău.

Organismul tău se va adapta azi la supraconsumul de alimente blocând pentru protecție celulele care nu pot fi inundate cu glucoză în condiții fiziologice. Va duce surplusul de glucoză la țesutul gras, unde-l va depozita cu agentu’ de pază la ușă – și da, agentul de pază este insulina, hormon secretat mai mult decât în exces atunci când te îmbuibi azi pentru că te reapuci de dietă mâine. Armata de insulină din sângele tău, chemată la arme de excesul tău de azi, va fi cea care îți va proteja grăsimea mâine.

Atât timp cât insulina este prezentă, „arderea grăsimilor“ nu poate începe, iar „arderea mușchilor“ continuă. Rezultatul efectului „La naiba!“ azi îl reprezintă protecția și creșterea procentului de grăsime corporală și scăderea procentului de masă musculară activă – adică scăderea metabolismului. După un efect „La naiba!“ te îngrași nu pentru că ai ingerat mai multe calorii azi, ci pentru că mâine vei avea grăsimea mai protejată și metabolismul mai scăzut.

Dacă mâine vei mânca la fel de mult, te vei îngrășa și mai tare, scăzându-ți și mai tare sensibilitatea musculară față de insulină și, implicit, metabolismul.

Dacă vei mânca la fel ca înainte să-ți „bagi picioarele în ea de dietă“, te vei îngrășa în continuare pentru că – din cauza hiperinsulinemiei – numărul de celule musculare capabile azi să se încordeze 24 de ore pentru a-ți menține tonusul corporal este mult mai mic decât cel ieri.

Dacă vei mânca mai puțin, te vei îngrășa în continuare, pentru că organismul va scădea și mai tare metabolismul pentru a păstra puțina energie pe care i-ai dat-o pentru organele interne.

Abia dacă vei mânca mai puțin – dar fără să te înfometezi mâncând prea puțin și fără să te deshidratezi mâncând doar anumiți nutrienți – și dacă vei face sport vei putea începe să corectezi dereglarea secreției de insulină. Dar, chiar dacă o singură ședință de 30 de minute de sport a fost demonstrată științific a fi capabilă să crească sensibilitatea musculară față de insulină, intensitatea sportului trebuie să fie mare, iar organismul tău trebuie să nu fie în stare de înfometare sau deshidratare.

Cum majoritatea răspund la un efect „La naiba!“ azi cu diete de înfometare sau deshidratare mâine, dereglarea metabolismului devine din ce în ce mai accentuată și mai greu de corectat. Și, cum efortul fizic intens crește și senzația de foame, reglarea secreția de insulină doar prin sport dereglează hormonii de apetit, ceea ce dereglează la loc secreția de insulină… și tot așa.

Când îți bagi picioarele în ea de dietă azi, te urci într-un roller coaster din care este aproape imposibil să te mai dai jos. Iar dietele de înfometare sau deshidratare te vor pune exact în poziția din bancul cu Bulă care își cumpără Ferrari.

Bulă își cumpără Ferrari. Trece o zi și vine cu Ferrari-ul la service cu motorul explodat. Mecanicii, mirați, repară motorul. A doua zi, Bulă vine iar cu motorul explodat. Șocat, unul dintre mecanici îl întreabă cum naiba a reușit să explodeze motorul din nou.

– Păi, domnu’ mecanic, bag a-ntâia. A doua 30, a treia 50, vrrruuuum a patra 80, a cinnnnncea 150 și, când vreau să intru în mod Rachetă… zduf! a explodat.

Lăsând gluma la o parte, metabolismul tău este ca un Ferrari. Așa că, dacă ești mai deștept decât proverbialul Bulă, rezistă tentației efectului „La naiba!“.