„Studiul China“ partea a II-a – Sunt lactatele cancerigene?

Așa cum am promis, în această a II-a parte a analizei cărții denumite „Studiul China“ voi explica dacă lactatele sunt sau nu cancerigene.

Atenționare prietenească: deoarece ideea că laptele este cancerigen a devenit la fel de populară precum ideea că trebuie să mâncăm fructele între mese ca să nu cumva să le fermenteze bacteriile inexistente în stomac, acesta va fi un articol luuuuuuuuuuuuuuuuung și detaliat științific.

Dacă doar vrei să te distrezi citind o părere personală despre lactate și cancer, închide acest articol, nu este pentru tine.

Pentru aceia care vor, totuși, să înțeleagă de ce recomandăm pacienților cu cancer să continue să consume lapte, lactate fermentate și brânzeturi atât pe parcursul tratamentului, cât și în perioada de prevenție a recidivei, voi începe răspunzând detaliat unuia dintre comentariile scrise ca răspuns la prima parte.

Și cred că este important să fac asta deoarece consider că acest comentariu oglindește ideile care se transmit folcloric de la un pacient la altul şi de la persoane binevoitoare către pacientul oncologic:

– „Lucrurile nu sunt simple niciodată. Hai să ne punem întrebarea: De ce nu au consumat asiaticii lactate timp de 6.000 de ani??? Se știe că lactatele sunt produse acide. Iar în alimentația asiaticilor abundă legumele“.

Ignorând faptul că autorul comentariului nu știe că alcalinizarea sângelui este la fel de periculoasă pentru sănătate precum acidifierea, ce nu înțeleg este cum poți să scrii un comentariu valid precum „lucrurile nu sunt simple niciodată“ în aceeași frază în care scrii că „asiaticii nu au consumat lactate timp de 6.000 de ani“.

– Care asiatici nu au consumat lactate timp de 6.000 de ani?

Faptul că unii consideră că asiaticii nu consumă lactate ignoră cât de mare este Asia geografic, fiind doar o presupunere bazată pe populara imagine promovată de fanii ierbii mai verzi de partea cealaltă a gardului – un fel de China Utopică, în care trăiesc miticii supravietuitori antioxidati.

Iată două reclame la lapte din China anilor 1930, respectiv 1933, prima descriind mama care își hrănește copilul sănătos cu lapte, iar a doua – o femeie în vârstă care spune că este sănătoasă pentru că zilnic consumă câte un pahar de lapte, dimineața și seara.

– Deci, chiar n-or fi consumat asiaticii lactate timp de 6.000 de ani şi s-au luminat producătorii să facă reclamă în 1930 ca să introducă un produs nou pe piaţa din China?

Şi în baza de date folosita de cercetatorii citati chiar de Campbell locuitorii uneia dintre cele 65 de regiuni studiate – Tuoli – consumau în medie 865,5 g lactate/zi, dar nu pentru că reclamele la lapte ar fi fost atât de eficiente încât să convingă chiar şi asiaticii care nu consumau lactate de 6.000 de ani să le consume, ci pur şi simplu pentru că regiunea Tuoli arată cam aşa:

Conform acestei baze de date, locuitorii din Tuoli:

1) aveau un consum mediu zilnic de:

• 856,5 g lactate
• 371,6 g produse din făină de grâu
• 121 g carne.

2) consumau extrem de rar sau deloc:

• Cartofi – de 5-6 ori pe an
• Legume – de 2 ori pe an
• Fructe – maximum o dată pe an
• Leguminoase – niciodată
• Nuci – niciodată
• Ouă – niciodată
• Peşte – niciodată
• Ulei vegetal – niciodată

Deci, aceşti asiatici trăiau cu lactate, pâine şi carne, majoritatea fiind ciobani.

Ținând cont de faptul că laptele are un conținut mediu de 80% cazeină și un conținut proteic mediu de aprox 4g/l, putem calcula că aportul de cazeină al celor din regiunea Tuoli era de 27,39 g/zi.

Acum haideți să comparăm riscul de mortalitate prin cancer datorat unui aport zilnic de cazeină de 27,39 g și unul de 0 g comparându-i pe:

– veganii din regiunile Jiexiu, Jingsing, Huguan, Cangxi, sau Songxian = aport mediu de 0 g cazeină/zi

cu
– omnivorii din regiunea Tuoli = aport mediu de 27,39 g cazeină/zi.

Și va invit să facem asta ca paralelă cu celebrul studiu al lui Campbell  în care șoarecii hrăniți cu 20% cazeină cică au făcut cancer.

Şi scriu „cică“ pentru că poţi citi chiar in studiul respectiv că niciunul dintre şoarecii respectivi nu a făcut, de fapt, cancer, ci doar leziuni precanceroase, dintre care 95% s-au vindecat de la sine, cercetătorii presupunând că restul de 5% se vor transforma, la un moment dat, în cancer.

Iată câteva grafice realizate pe baza datelor obţinute chiar de cercetătorii care au analizat aportul alimentar al locuitorilor celor 65 de regiuni din China cu stil de alimentaţie vegan, respectiv omnivor:

Cu toate acestea, conform lui Campbell:

“People who ate the most animal-based foods got the most chronic disease. Even relatively small intakes of animal-based food were associated with adverse effects. People who ate the most plant-based foods were the healthiest.”

Pe românește, Campbell susține că „persoanele cu cel mai mare consum de alimente de origine animală erau cei mai nesănătoși, iar cei ce se hrăneau cu plante erau cei mai sănătoşi“.

Acum, uitați-vă la graficele de mai sus și judecați cu propriul creier validitatea acestei afirmații.

Acesta este doar unul dintre multele exemple de diferență între ce spun studiile citate de Campbell și ce spune Campbell că spun aceste studii.

Așa că – lăsând la o parte păreri personale mai mult sau mai puțin celebre – haideți să răspundem la următoarele 3 întrebări pe baza literaturii științifice actuale:

1. Sunt proteinele din lapte cancerigene?
2. Consumul zilnic de lapte sau produse lactate creşte riscul de mortalitate în cazul pacienţilor cu cancer?
3. Consumul zilnic de lapte sau produse lactate creşte riscul de cancer în cazul persoanelor sănătoase?

1) Sunt proteinele din lapte cancerigene?

Celebra afirmaţie a lui Campbell conform căreia putem activa/ inactiva „cancerul“ doar prin simpla scădere a aportului de cazeină este un alt exemplu de diferenţă între ce spun studiile citate de el şi ce spune el că spun aceste studii:

“casein proved to be so powerful in its effect that we could turn on and turn off cancer growth simply by changing the level consumed”

Ar fi absolut genial să putem trata cancerul atât de uşor!

Doar că, dupa cum scriam în prima parte a acestei serii de articole, studiile citate sau realizate de Campbell nu au „proved“ în niciun fel carcinogenitatea cazeinei, ci, din contră, că un aport crescut de cazeină creşte supravieţuirea şoarecilor expuşi unei substanţe atât de carcinogene precum aflatoxina.

Studiile demonstrează că aportul de cazeină:

1. prelungeşte supravieţuirea – Engel si Copeland, 1952
2. are efect antimutagen – Van Boekel si colab., 1993
3. are activitate anticarcinogenă atât in vitro cât şi in vivo – Goeptar si colab., 1997
4. stimulează sistemul imun – Parodi, 1998
5. stimulează apoptoza celulelor maligne intestinale – Perego si colab., 2012

Iar alte proteine din lapte:

1. oferă protecţie anticarcinogenă în cazul expunerii la carcinogeni – McIntosh si colab., 1995
2. stimulează sistemul imun – Meisel si FitzGerald, 2003
3. inhibă creşterea celulelor maligne – Meisel, 200
4. au efect antimutagen – Parodi, 2007
5. inhibă angiogeneza – Tung si colab., 2013
6. susţin eficienţa tratamentului şi vindecarea pacientului cu cancer – Chen si colab., 2014
7. îmbunătăţesc prognosticul pacienţilor cu cancer avansat (grad III, IV) – Engelen si colab., 2015

2) Consumul zilnic de lapte sau produse lactate creşte riscul de mortalitate în cazul pacienţilor cu cancer?

1. Consumul de iaurt și lapte bătut poate conferi protecţie împotriva cancerului de sân – van’t Veer si colab., 1989
2. Consumul de 6 porții de lactate pe zi nu este nociv pentru pacienţii cu cancer rectal – Karagas si colab., 1998
3. Consumul de lactate fermentate contribuie la păstrarea integrității intestinale în timpul administrării radioterapiei – Salminen si colab., 1998
4. Consumul de lapte pe parcursul chimioterapiei cu paclitaxel crește eficienţa tratamentului și scade incidența efectelor secundare – Sun si colab., 2011
5. Consumul de lapte degresat şi lactate nu creşte riscul de mortalitate în cazul pacienţilor cu diagnostic de cancer de prostată – Petterson si colab., 2012
6. Consumul de lapte scade riscul de mortalitate în cazul pacienţilor cu cancer de colon – Yang si colab., 2014
7. Consumul de lapte şi produse lactate scade riscul de mortalitate prin boli cardiovasculare, diabet şi cancer – Elwood si colab., 2008
8. Şi, în general, contribuie la contracararea efectelor secundare tratamentului oncologic:

• efect antiinflamator şi imunomodulator – Mukhopadhya si Sweeney, 2016
• efect antihipertensiv – Pepe si colab., 2013
• susține prevenția diabetului de tip II și a obezității sarcopenice – McGregor si Poppitt, 2013
• asociază un nivel mai scăzut al acidului uric – Choi, Liu si Curhan, 2005
• îmbunătățește nivelul transaminazelor hepatice şi contribuie la reducerea colesterolul total şi a LDL-colesterolului – Nabavi si colab., 2014

3) Consumul zilnic de lapte sau produse lactate creşte riscul de cancer în cazul persoanelor sănătoase?

1. Aportul moderat de lapte şi produse lactate nu creşte riscul de cancer – Davoodi, Esmaeili si Mortazavian, 2013
2. Bărbaţii care consumă lapte frecvent au un risc de cancer de colon cu 60% mai mic decât cei care nu consumau lapte – Jing Ma si colab., 2001
3. Un consum scăzut de lactate fermentate este asociat cu un risc crescut de cancer pancreatic – De Mesquita si colab., 1991
4. Consumul de peste două porţii de lactate este asociat cu un risc mai scăzut de cancer mamar ER+ în cazul femeilor la menopauză – McCullough si colab., 2005
5. Un aport crescut de lapte bătut și iaurt poate scădea riscul de cancer de vezică urinară – Larsson si colab., 2008
6. Consumul de lactate fermentate scade riscul de cancerului de ficat – Rayes, El-Naggar si Mehanna, 2008
7. Consumul de lapte şi produse lactate scade riscul de cancer colorectal – Aune si colab., 2012
8. Consumul de lapte şi produse lactate nu creste riscul de cancer pulmonar – Yu si colab., 2016
9. Consumul de lapte și produse lactate este asociat cu scăderea riscului de cancer de colon, cancer de vezică urinară, cancer gastric și cancer de sân – Thorning si colab., 2016
10. Meta-analiza realizată pe 22 studii de cohortă ce au analizat 1.566.940 persoane si 5 studii de caz ce au analizat 33.372 persoane din Asia pe o perioadă de 10 ani demonstrează că un aport minim de peste 400 ml iaurt sau produse lactate/ zi este asociat cu un risc scăzut de cancer de sân – Zang si colab., 2015
11. Meta-analiza realizată pe 10 studii populaţionale care analizează stilul de alimentaţie a 534.536 persoane susţine că aportul zilnic a minimum 250 ml  lapte scade riscul de cancer colorectal – Cho si colab., 2004
12. Meta-analiza realizată pe 52 de studii care analizeaza aportul de lactate din perspectiva conţinutului de grăsimi, hormoni de creştere, IGF-1 şi estrogeni nu susţine asocierea dintre consumul de lactate şi riscul de cancer de sân – Parodi, 2013
13. Meta-analiza realizată pe 45 de studii care analizează 26.769 cazuri nu susţine presupunerea epidemiologică conform căreia aportul de lactate ar creşte riscul de cancer de prostată – Huncharek, Muscat, Kupelnick, 2008
14. Meta-analiza realizată pe 17 studii de caz şi 6 studii populaţionale analizând în total 3.256 cazuri susţine că aportul de lapte nu creşte riscul de cancer gastric, consumul de lactate scăzând acest risc – Guo si colab., 2015
15. Meta-analiza realizată pe 19 studii care analizează consumul de lactate degresate, lactate integrale, iaurt şi lactoză nu susţine vreo asociere între aportul acestor alimente sau al lactozei în particular şi riscul de cancer ovarian – Liu si colab., 2015
16. Meta-analiza realizată pe 32 studii care analizează consumul de lapte, iaurt, lactate şi brânzeturi susţine că aportul acestor alimente nu este asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar – Yang si colab., 2016

Iată zeci de studii care susțin faptul ca lactatele nu sunt cancerigene pentru persoanele sănătoase și că aportul de lapte și lactate scade riscul de mortalitate și susține eficienţa tratamentului oncologic.

Dacă ești diagnosticat(a) cu cancer și ești tentat(ă) să scoți laptele și carnea din alimentație, la pachet cu diverse pseudo-„tratamente“ de genul veganism, detoxuri, bicarbonat, suc de sfeclă roșie, ciuperci minune și suplimente cu vitamină C sau alți antioxidanți în locul sau împreună cu tratamentul oncologic, gândește-te:

– Cam cât de puternice trebuie să fie celulele acestea maligne ca doar 1, 2 sau 5 cm din tine să pună în pericol supraviețuirea întregului tău organism?

Celula malignă este regina supraviețuirii, un adevărat cameleon relaxat în fața unor astfel de strategii simpliste, strategii pe care le va folosi pentru a supraviețui, evolua și multiplica tocmai pentru că i le oferi pe tavă:

1. are capacitatea de a folosi antioxidanţii pentru a inactiva radicalii liberi care ar putea să o împiedice să se multiplice şi să o deterioreze generându-i apoptoza – Seifried si colab., 2003
2. are capacitatea de a supravieţui şi evolua fără glucoză, când condiţiile devin neprielnice – Alfarouk si colab., 2011
3. este o gaură neagră de glucoză – Kroemer si Pouyssegur, 2008;

• coadministrarea de suplimente cu antioxidanţi reduce efectele secundare, dar scade eficienţa radioterapiei – Bairati si colab., 2005
• coadministrarea de suplimente cu antioxidanţi scade eficienţa chimioterapiei şi radioterapiei – Lawenda si colab., 2008

Voi scrie un articol mai detaliat despre nocivitatea administrării de suplimente cu antioxidanţi pe parcursul tratamentului oncologic pentru că folosirea unor astfel de produse pseudo-oncologice poate transforma chiar şi cancerele iniţial tratabile în cancere incurabile.

Ceea ce vreau să subliniez acum este că prin nutriţie oncologică putem doar susţine eficienţa tratamentului alopat, nu să vindecăm o boală de talia cancerului!

Oricine susţine altfel habar nu are ce vorbeşte – pe banii, sănătatea şi, din păcate, uneori, chiar viaţa pacientului oncologic.

Utopica China pictată în roz de Campbell vinde pacienţilor cu cancer, prin intermediul comercianţilor industriei pseudo-oncologice, speranţe ridicate la rang de panaceu universal.

„…că doar mai bine să spui pacientului cu cancer să elimine laptele şi carnea, să bea suc de sfeclă roşie şi să ia suplimente cu antioxidanţi decât să-l laşi aşa, confuz, fără să încerci să îl ajuţi măcar cu un sfat!“

Studii citate

1. Alfarouk, Khalid O., et al. “Evolution of tumor metabolism might reflect carcinogenesis as a reverse evolution process (dismantling of multicellularity).” Cancers 3.3 (2011): 3002-3017.
2. Aune, D., et al. “Dairy products and colorectal cancer risk: a systematic review and meta-analysis of cohort studies.” Annals of oncology 23.1 (2012): 37-45.
3. Bairati, Isabelle, et al. “Randomized trial of antioxidant vitamins to prevent acute adverse effects of radiation therapy in head and neck cancer patients.” Journal of Clinical Oncology 23.24 (2005): 5805-5813.
4. YF Chen, H., et al. “Potential clinical applications of multi-functional milk proteins and peptides in cancer management.” Current medicinal chemistry 21.21 (2014): 2424-2437.
5. Chen, Wanqing, et al. “Cancer statistics in China, 2015.” CA: a cancer journal for clinicians 66.2 (2016): 115-132.
6. Cho, Eunyoung, et al. “Dairy foods, calcium, and colorectal cancer: a pooled analysis of 10 cohort studies.” Journal of the National Cancer Institute 96.13 (2004): 1015-1022.
7. Choi, Hyon K., Simin Liu, and Gary Curhan. “Intake of purine‐rich foods, protein, and dairy products and relationship to serum levels of uric acid: the Third National Health and Nutrition Examination Survey.” Arthritis & Rheumatism 52.1 (2005): 283-289.
8. Davoodi, H., S. Esmaeili, and A. M. Mortazavian. “Effects of milk and milk products consumption on cancer: a review.” Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety 12.3 (2013): 249-264.
9. De Mesquita, H. Bueno, et al. “Intake of foods and nutrients and cancer of the exocrine pancreas: A population‐based case‐control study in the Netherlands.” International journal of cancer 48.4 (1991): 540-549.
10. Elwood, Peter C., et al. “The survival advantage of milk and dairy consumption: an overview of evidence from cohort studies of vascular diseases, diabetes and cancer.” Journal of the American College of Nutrition 27.6 (2008): 723S-734S.
11. Engel, R. W., and D. H. Copeland. “The influence of dietary casein level on tumor induction with 2-acetylaminofluorene.” Cancer research 12.12 (1952): 905-908.
12. Engelen, M. P. K. J., et al. “High anabolic potential of essential amino acid mixtures in advanced non-small cell lung cancer.” Annals of Oncology (2015): mdv271.
13. Goeptar, Arnold R., et al. “Impact of digestion on the antimutagenic activity of the milk protein casein.” Nutrition Research 17.8 (1997): 1363-1379.
14. Guo, Yanjun, et al. “Dairy consumption and gastric cancer risk: a meta-analysis of epidemiological studies.” Nutrition and cancer 67.4 (2015): 555-568.
15. Huncharek, Michael, Joshua Muscat, and Bruce Kupelnick. “Dairy products, dietary calcium and vitamin D intake as risk factors for prostate cancer: a meta-analysis of 26,769 cases from 45 observational studies.” Nutrition and cancer60.4 (2008): 421-441.
16. Karagas, Margaret R., et al. “Effects of milk and milk products on rectal mucosal cell proliferation in humans.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 7.9 (1998): 757-766.
17. Kroemer, Guido, and Jacques Pouyssegur. “Tumor cell metabolism: cancer’s Achilles’ heel.” Cancer cell 13.6 (2008): 472-482.
18. Larsson, Susanna C., et al. “Cultured milk, yogurt, and dairy intake in relation to bladder cancer risk in a prospective study of Swedish women and men.” The American journal of clinical nutrition 88.4 (2008): 1083-1087.
19. Lawenda, Brian D., et al. “Should supplemental antioxidant administration be avoided during chemotherapy and radiation therapy?.” Journal of the national cancer institute 100.11 (2008): 773-783.
20. Liu, Jing, et al. “Milk, yogurt, and lactose intake and ovarian cancer risk: A meta-analysis.” Nutrition and cancer 67.1 (2015): 68-72.
21. Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives (JECFA) . Toxicological evaluation of certain veterinary drug residues in food: Estradiol-17β progesterone and testosterone. WHO Food Additives Series.2000b;43
22. Ma, Jing, et al. “Milk intake, circulating levels of insulin-like growth factor-I, and risk of colorectal cancer in men.” Journal of the National Cancer Institute 93.17 (2001): 1330-1336.
23. McCullough, Marjorie L., et al. “Dairy, calcium, and vitamin D intake and postmenopausal breast cancer risk in the Cancer Prevention Study II Nutrition Cohort.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 14.12 (2005): 2898-2904.
24. McGregor, Robin A., and Sally D. Poppitt. “Milk protein for improved metabolic health: a review of the evidence.” Nutrition & metabolism 10.1 (2013): 1.
25. McIntosh, Graeme H., et al. “Dairy proteins protect against dimethylhydrazine-induced intestinal cancers in rats.” Journal of Nutrition 125.4 (1995): 809-816.
26. Meisel, H., & FitzGerald, R. J. (2003). Biofunctional peptides from milk proteins: mineral binding and cytomodulatory effects. Current pharmaceutical design, 9(16), 1289-1296.
27. Meisel, Hans. “Multifunctional peptides encrypted in milk proteins.” Biofactors 21.1-4 (2004): 55-61.
28. Mukhopadhya, Anindya, and Torres Sweeney. “Milk Proteins: Processing of Bioactive Fractions and Effects on Gut Health.” MILK PROTEINS (2016): 83.
29. Nabavi, S., et al. “Effects of probiotic yogurt consumption on metabolic factors in individuals with nonalcoholic fatty liver disease.” Journal of dairy science 97.12 (2014): 7386-7393.
30. Parodi, Peter W. “A role for milk proteins in cancer prevention.” Australian journal of dairy technology 53.1 (1998): 37.
31. Parodi, P. W. “A role for milk proteins and their peptides in cancer prevention.” Current pharmaceutical design 13.8 (2007): 813-828.
32. Parodi, Peter W. “Impact of cows’ milk estrogen on cancer risk.” International dairy journal 22.1 (2012): 3-14.
33. Parodi, Peter W. “Dairy product consumption and the risk of breast cancer.” Journal of the American College of Nutrition 24.sup6 (2005): 556S-568S.
34. Pepe, Giacomo, et al. “Potential anticarcinogenic peptides from bovine milk.” Journal of amino acids2013 (2013).
35. Perego, Silvia, et al. “Casein phosphopeptides modulate proliferation and apoptosis in HT-29 cell line through their interaction with voltage-operated L-type calcium channels.” The Journal of nutritional biochemistry 23.7 (2012): 808-816.
36. Pettersson, Andreas, et al. “Milk and dairy consumption among men with prostate cancer and risk of metastases and prostate cancer death.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 21.3 (2012): 428-436.
37. Rayes, Amna AH, Sabah MM El-Naggar, and Nayra Sh Mehanna. “The effect of natural fermented milk in the protection of liver from cancer.” Nutrition & Food Science 38.6 (2008): 578-592.
38. Salminen, E., et al. “Preservation of intestinal integrity during radiotherapy using live Lactobacillus acidophilus cultures.” Clinical radiology 39.4 (1988): 435-437.
39. Seifried, Harold E., et al. “The antioxidant conundrum in cancer.” Cancer Research 63.15 (2003): 4295-4298.
40. Sun, Xueying, et al. “Dairy milk fat augments paclitaxel therapy to suppress tumour metastasis in mice, and protects against the side-effects of chemotherapy.” Clinical & experimental metastasis28.7 (2011): 675-688.
41. Thorning, Tanja Kongerslev, et al. “Milk and dairy products: good or bad for human health? An assessment of the totality of scientific evidence.” Food & Nutrition Research 60 (2016).
42. Tung, Yu-Tang, et al. “Bovine lactoferrin inhibits lung cancer growth through suppression of both inflammation and expression of vascular endothelial growth factor.” Journal of dairy science 96.4 (2013): 2095-2106.
43. van’t Veer, Pieter, et al. “Consumption of fermented milk products and breast cancer: a case-control study in The Netherlands.” Cancer research 49.14 (1989): 4020-4023.
44. Yang, Baiyu, et al. “Calcium, vitamin D, dairy products, and mortality among colorectal cancer survivors: the Cancer Prevention Study-II Nutrition Cohort.” Journal of Clinical Oncology (2014): JCO-2014.
45. Yang, Yang, et al. “Dairy Product, Calcium Intake and Lung Cancer Risk: A Systematic Review with Meta-Analysis.” Scientific reports 6 (2016).
46. Yu, Yi, et al. “Dairy consumption and lung cancer risk: a meta-analysis of prospective cohort studies.” OncoTargets and therapy 9 (2016): 111.
47. Zang, Jiajie, et al. “The Association between Dairy Intake and Breast Cancer in Western and Asian Populations: A Systematic Review and Meta-Analysis.” Journal of breast cancer 18.4 (2015): 313-322.
48. Zeitoun, M. M., I. S. Salem, and S. M. Ahmed. “Evaluation of the Male and Female Sex Steroid Hormones Residues in Eggs, Milk and their Productsin Alqassim Region.” Journal of Agricultural and Veterinary Sciences 8.1 (2015).

P.S. Are laptele impact estrogenic?

Unele dintre pacientele cu cancer mamar cu care lucrez nu consumă lapte de teama impactului estrogenic.

– Conţine laptele estrogen?

– Evident da, chiar 17β-estradiol – cel mai activ tip de estrogen.

Doza maximă admisă de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) este de 5 μg 17β-estradiol/kg corp.

De exemplu, o femeie de 60 kg poate avea un aport alimentar maxim 60 x 5 μg = 300 μg 17β-estradiol pe zi.

1 l lapte contine 0,1571 μg17β-estradiol – Zeitoun si colab., 2015

Dar 95% din estradiolul ingerat este inactivat gastro-intestinal – Parodi, 2012

Această inactivare gastro-intestinală a estradiolului ingerat face ca, din cele 0,1571 μg aduse de 1 l lapte, doar 0,007855 μg să ramână active.

Deci, cantitatea de lapte pe care ar trebui să o consume într-o zi o femeie de 60 kg pentru a genera impact estrogenic este de 38.192 litri.