Eu fac pâine acasă din făină de grâu 650, apă, drojdie și un praf de sare.
4 ingrediente amestecate simplu cam 5′ într-un aluat omogen, 15-20′ dospitul, 35′ la 160 grade și miroase a acasă în toată casa zi de zi.
Însă marți am avut o experiență interesantă, în sensul că o echipă de reporteri de la televiziunea Kanal D mi-a luat un interviu în care am fost întrebată ce părere am despre 4 tipuri de pâine cumpărate de ei – trei tipuri de pâine „neagră“ și un tip de pâine albă.
– Acum, înainte să citeşti mai departe, întreabă-te: este pâinea „neagră“ mai sănătoasă decât pâinea albă?
– Şi – dacă da – de ce? Şi – dacă nu – de ce?
– Ai argumente reale sau, pur şi simplu, aşa crezi tu că este bine şi gata?
Datorită ingredientelor conținute în pâinile respective, pâinea de culoare albă era cea mai sănătoasă dintre cele 4 tipuri de pâine pe care reporterii mi-au cerut să le evaluez. Evident, asta nu înseamnă că pâinea albă este mai sănătoasă decât pâinea „neagră“, ci că pâinea albă RESPECTIVĂ era olecuță mai sănătoasă decât pâinile „negre“ RESPECTIVE datorită a ceea ce scria pe etichetele produselor respective. Poți urmări emisiunea în care s-a prezentat o mică parte din acest interviu:
Faptul că pâinea „neagra“ este mai sănătoasă decât pâinea albă este un mit.
Să alegi pâinea doar după culoare poate să te inducă în eroare.
Prin lege, ingredientele din care este făcută o pâine sunt scrise pe etichetă în ordine descrescătoare cantitativ – adică primul ingredient este în cantitatea cea mai mare, iar următoarele în cantitate din ce în ce mai mică.
Iată câteva exemple din categoria „în față gardu’ și-n spate leopardu’“:
În loc să alegi pâinea cumpărată după culoare, mai bine fii atent(ă) la următoarele 4 lucruri care NU ar trebui să existe pe lista de ingrediente a pâinii tale:
Putem avea o discuție lungă cât o zi de post despre diversele substanțe adăugate în pâine, dar toată această discuție trebuie să ia în considerare principiul de bază din toxicologie: otrava stă în doză = consumul oricărei substanțe poate deveni nociv dacă depășește o anumită doză de siguranță.
Producătorul este obligat să demonstreze că porția recomandată nu depășește doza nocivă. Consumatorul este obligat să respecte porția recomandată. La noi în țară, nu este obligatoriu prin lege să se treacă pe etichetă porția recomandată de producător, așa că majoritatea producătorilor nu își bat capul cu asta. Iar în țările în care producătorii trec această porție recomandată pe eticheta pâinii, majoritatea consumatorilor nu își bat capul cu porția recomandată de producători.
Pentru că nu trăim în Utopia – deși optim ar fi să facem pâine acasă sau să cumpărăm pâine care să nu conțină aceste substanțe –, țin să subliniez următoarele cuvintele legate de impactul asupra sănătăţii al pâinii care conține diverși aditivi:
În unele țări, producătorii trec pe etichetă porția în grame corespunzătoare consumului moderat, însă, chiar și în acele țări, consumatorii depășesc frecvent această porție, arătând apoi cu degetul faptul că producătorii folosesc aditivi şi nu faptul că ei aleg să consume exagerat pâine.
De aceea, bolnavii ar trebui fie să consume pâine făcută acasă din ingrediente cât mai sănătoase, fie să cumpere pâine care respectă cât mai mult rețeta clasică (luând, desigur, în considerare recomandările specifice de nutriție clinică corespunzătoare propriului diagnostic).
Deci, dacă ești sănătos și nu ai timp sau nu ai chef să faci pâine acasă, cumpără și consumă moderat pâinea cu lista de ingrediente cea mai scurtă. O etichetă lungă cât o zi de post șterge cu buretele impactul benefic pe care majoritatea se așteaptă să îl aibă pâinea „neagră“.
Iar pâinea neagră fără ghilimele are ca prim ingredient făina neagră de grâu.
Citeşte lista de ingrediente!
Ideea că “alimentele de origine vegetală sunt sănătoase iar alimentele de origine animală sunt nesănătoase"…
Mierea pasteurizată sau preparată termic acasă nu este toxică.
Învățăm de mici să nu ne certăm cu autoritățile care ar putea să ne facă…