Superficialitatea (sau, mai frumos spus, medicina bazată pe eminență) și lenea (sau, mai frumos spus, lipsa de implicare a pacienților în îmbunătățirea propriei stări de sănătate) susțin profitul farma (sau, mai frumos spus, vânzarea de medicamente pentru prevenția bolilor cardiovasculare prin scăderea colesterolului).
Cu toate că scăderea LDL-colesterolului este Tatăl Nostru în cardiologia preventivă de zeci de ani, medicamentele pentru scăderea LDL-colesterolului scad doar LDL-colesterolul. Și atât.
Dacă te scarpini în creierii capului întrebându-te “- Cum adică: “Și atât.???” este important să reții că scăderea LDL-colesterolului și atât nu ajută majoritatea persoanelor să prevină mai nimic:
- în cazul statinelor beneficiul clinic absolut este de 10% = pe românește 90 din 100 de persoane iau medicamentul degeaba plătind în medie 100 de lei pe lună pentru obținerea potențială de efecte secundare (Collins și colab., 2016)
- în cazul elocumabului beneficiul clinic absolut este de doar 1,5% în plus față de statine = pe românește: 65 din 66 de persoane iau medicamentul degeaba, platind 1000 de euro pe lună pentru obținerea potențială de efecte secundare (Sabatine și colab., 2017)
44 de studii randomizate controlat indică faptul că scăderea LDL-colesterolului nu asociază scăderea mortalității, (DuBroff, 2017) diferența de supraviețuire între persoanele cu risc cardiovascular crescut care iau statine comparativ cu cele care nu iau statine fiind practic de doar 4 zile. (Kristensen, Christensen și Hallas, 2015)
În plus față de aceste rezultate, unii au tendința să uite sau să ignore studiul randomizat controlat publicat în 2007 în New England Jornal of Medicine, studiu realizat pe 15.067 persoane cu risc cardiovascular crescut. Acest studiu a fost oprit în desfășurare cu toate că medicamentul testat a fost foarte eficient, asociind o creștere cu 72,1% a HDL-colesterolului și o scădere cu 24,9% a LDL-colesterolului. Doar că în ciuda îmbunătățirii profilului lipidic, rezultatul clinic a fost creșterea mortalității. (Barter și colab., 2007)
Speranța că scăderea LDL-colesterolului scade mortalitatea de cauză cardiovasculară este contrazisă de dovezile științifice disponibile actual – dovezi pe care le puteți citi dând click pe linkurile citate. Totuși, speranța moare ultima, ajutând între timp:
- cercetătorul în căutare de sponsori – să stea liniștit că virgulă contribuie la salvarea omenirii de moarte prin boli cardiovasculare – și asta îi iese pentru că scopul este descoperirea de medicamente noi pentru scăderea colesterolului, nu îmbunătățirea sănătății pacientului
- medicul scriitor de rețete pe pilot automat fără consultarea creierului din dotare – să stea liniștit că a recomandat cumva, ceva pacientului – și asta îi iese pentru că scopul este scrierea rețetei, nu îmbunătățirea sănătății pacientului
- farmacistul în căutare de mușterii – să stea liniștit că și-a făcut planul de vânzari pe ziua de azi – și asta îi iese pentru că scopul este vânzarea medicamentelor, nu îmbunătățirea sănătății pacientului
- pacientul fără chef și timp de a investi nimic altceva decât bani în propria sănătate – să stea liniștit că virgulă contribuie la propria sănătate cumpărând de la farmacie rețeta recomandată de medic pe baza studiilor realizate de cercetători. Și asta îi iese pentru că scopul este luarea pastilei sau administrarea injecției, nu îmbunătățirea stării pacientului pentru că el nu se identifică cu statutul de “pacient”. El e George, Maria sau Costel, persoana nu “pacient” și a făcut tot ce i s-a spus să facă: a fost la medic, a primit rețetă, a luat pastilele. End of story.
Toată lumea este calmă și liniștită: reușim să scădem LDL-colesterolul. Asta cu scăderea lu’ LDL e bifată, ne iese. Cel puțin pe hârtie. (Diamond și Ravnskov, 2015)
Doar că virgulă calmul și liniștea tuturor acestor oameni ce-i includ pe George, Maria și Costel costă sănătatea și calitatea vieții “pacientului George, Maria sau Costel”, fără a le aduce vreun alt beneficiu în afară de scăderea lu’ bad-bad-bad LDL’u. (de Lorgeril și Rabaeus, 2015)
Analize mai bune, pacientu’ mort. Masa și felicitările fiecare după posibilități. Meniul frecvent: hamburger cu cartofi prajiți și o cola fără zahăr (ca să mai scădem din calorii) luate pe fugă din Drive Through, mâncate cu staturi în gât, și terminate apoteotic cu un aruncat în scârbă de chiștocuri în timp ce conduci elegant spre serviciul unde îți vine să reciți tot repertoriul Paraziții.
Riscul cardiovascular este plurifactorial, scăderea LDL-ului reprezentând doar o singură necunoscută dintr-o ecuație cu foarte multe alte chestii ultracunoscute pe care NU vrem, NU putem, NU dorim, NU avem timp, NU este ușor, NU este comod – NU avem chef să le adresăm azi:
- persoanele normoponderale sedentare au un risc cardiovascular mai crescut decât persoanele supraponderale care practică regulat sport (Pandey, Berry și Lavie, 2015; Mainous III și colab., 2019)
- fumatul crește riscul cardiovascular, dar riscul scade treptat după renunțarea la fumat (Aune și colab., 2018; 2019)
- fumatul de narghilea crește riscul cardiovascular (Bhatnagar și colab., 2019)
- fumatul de țigări electronice contribuie la creșterea riscul cardiovascular atât prin aportul de substanțe toxice, cât și prin scăderea șanselor de a te lăsa efectiv de fumat (Glantz și Bareham, 2018)
- insomnia crește riscul cardiovascular (Sofi și colab., 2014; Fernandez-Mendoza, 2019)
- depresia și anxietatea în sine cresc riscul cardiovascular (Wulsin și Singal, 2003; Suls și colab., 2018), asta lăsând complet la o parte faptul că persoanele diagnosticate cu hipercolesterolemie familială prezintă oricum un nivel mai ridicat de depresie și anxietate. (Akioyamen și colab., 2018) Din fericire însă, psihoterapia poate contribui la scăderea mortalității de cauză cardiovasculară în cazul persoanelor cu risc cardiovascular crescut. (Richards și colab., 2018)
- sindromului metabolic crește riscul cardiovascular (Mottillo și colab., 2010)
- steatoza hepatică crește riscul cardiovascular (Targher, Day și Bonora, 2010)
- obezitatea crește riscul cardiovascular (Eckel și colab., 2016)
- în cazul persoanelor normoponderale cu risc cardiovascular crescut, grăsimea în exces depozitată pe abdomen crește riscul cardiovascular (Coutinho și colab., 2011)
- slăbitul de dragul slăbitului prin dietele care mai de care mai duse cu capul fac varză metabolismul pe termen lung și cresc riscul cardiovascular (Chaston și Dixon, 2008; Lavie și colab., 2016)
- iar persoanele prea slabe, cu prea puțină grăsime prezintă un risc cardiovascular crescut (Chehab, 2008)
Aceste chestii ultracunoscute le adresăm luni. Următoarea.
Sedentarismul, fumatul, insomnia, depresia, anxietatea, sindromul metabolic, steatoza hepatică, grăsimea depozitată abdominal, greutatea prea scăzută sau obezitatea pacientului George, Maria sau Costel sunt frecvent ignorate atât de George, Maria sau Costel, cât și de majoritatea scriitorilor-de-rețete-pe-pilot-automat. (Daniels, Pratt și Hayman, 2011; Vancheri și colab., 2016)
Și subliniez automatismele scriitorilor-de-rețete-pe-pilot-automat pentru că la nivel internațional comunitatea medicală este împărțită: unii medici consideră statinele o porcărie, în timp ce alții consideră statinele salvarea oricărei persoane cu vârsta peste 50 de ani. (Rabaeus și colab., 2017; McCartney, 2012)
Pacientul cu risc cardiovascular primar sau secundar care își ia regulamentar medicația + își îmbunătățește adecvat alimentația + renunță la fumat + lucrează la asertivitate (și eventual meditează zen zen în loc să își înghită nervii înjurându-și sefu’ sau soața în gând) și care în plus mai practică și sport regulat = obține scaderea LDL-colesterolului + scăderea riscului cardiovascular ± efecte secundare. Toate trei doar atât timp cât își administrează medicația și își practică stilul de viață și alimentație sănătoase.
Pacientul care doar își ia pastilele de 100 de lei sau care doar își administrează injecția de 1000 de euro dar care nu își îmbunătățește calitatea vieții și a alimentației = obține doar scăderea LDL-colesterolului ± efecte secundare. Toate două doar atât timp cât își administrează medicația.
Scăderea lu’ LDL trâmbițată cu surle și trâmbițe de diverse eminențe pe la diverse congrese și conferințe – unde aburim doct audiența cu valori relative ascunzând sub preș valorile absolute – este modul în care sunt împinse înainte rețele scrise pe pilot automat de către acei medici care nu își bat capul cu îmbunătățirea sănătății pacientului. Mai ales dacă nici măcar pacientul nu își bate capul cu îmbunătățirea sănătății pacientului.
Scăderea lu’ LDL ajută cercetătorul să aibă ce prezenta la congrese, medicul să aibă ce recomanda și farmacistul să aibă ce vinde. Doar că are zero beneficii pentru pacient fără sport, fără renunțat la fumat, fără slăbit de grăsime nu de apă chioară și mușchi, fără dezvoltarea pe termen de strategii mentale pentru a contracara condițiile de stres, și fără asumarea responsabilității de către George, Maria și Costel că este important să practice aceste comportamente PE VIAȚĂ.
Mortalitatea de cauza cardiovasculară este în floare la nivel mondial pentru că sănătatea cardiovasculară costă practicarea comportamentelor sănătoase alimentare și de stil de viață. Zi de zi.
Nepracticarea acestor comportamente nu poate fi compensată prin administrarea de medicamente.
Studii citate
